Harta a fost realizată de celebrul cartograf și geograf flamand Gerard Mercator, în urmă cu 450 de ani. A fost inspirată de harta Transilvaniei publicată de cărturarul brașovean Johannes Honterus în 1532. Conține informații referitoare la lanțurile muntoase, râuri, zonele împădurite, precum și denumiri de orașe și regiuni. 

Harta ocupă cea mai mare parte a paginii aflate în fața dumneavoastră și este delimitată de un contur lat, continuu. În partea stângă a paginii se află legenda, unde sunt trecute marcajele pentru 5 orașe importante importante: 1. Sibiu, 2. Alba Iulia, 3. Cluj, 4. Brașov, 5. Mediaș. Pe lângă acestea, veți identifica și Munții Carpați, care despart Transilvania de regiunile învecinate, redate doar parțial.

Reveniți la hartă și începeți explorarea din colțul din stânga sus. O suită de triunghiuri îngroșate reprezintă lanțul Munților Carpați, care înaintează către centrul hărții și delimitează conturul provinciei. Explorând spațiul astfel conturat veți regăsi marcate și cele 5 orașe amintite deja. 

Harta impresionează prin abundența și corectitudinea informațiilor prezentate; sunt notate trecătorile din munți, numeroase așezări, denumirile săsești ale regiunilor transilvănene: Wurzland (Țara Bârsei), Altland (Țara veche), Weinland (Țara vinului), Nosnerland (Ținutul Bistriței). De altfel, pentru multe localități sunt notate numele în mai multe limbi: germană, maghiară, latină.

În colțul din dreapta jos al hărții se află cartușul, adică acea casetă care conține informații importante despre hartă: titlu, autor, comanditar etc. Titlul este așezat într-un medalion înconjurat de o structură decorativă destul de complexă, din care nu lipsesc elemente vegetale, fructe, flori. 

Gerard Mercator este un celebru geograf și cartograf flamand, care a trăit între 1512 și 1594. Este cunoscut, printre altele, pentru proiecția care îi poartă numele; proiecția Mercator este o metodă de a reprezenta în plan bidimensional un corp tridimensional, adică de a realiza hărți. Tot el este cel care a folosit pentru prima dată termenul de „atlas” pentru a desemna o colecție de hărți, cu referire la legenda titanului pedepsit de Zeus să poarte pe umeri greutatea bolții cerești. Hărțile lui Mercator sunt realizări remarcabile și din punct de vedere al prezentării grafice. Ele au continuat să fie publicate și după moartea autorului, afacerea familiei fiind în cele din urmă preluată de o altă casă de producție și editare de hărți.