Această hartă generală a arhipelagului nipon ne prezintă relieful, apele, împărțirea administrativă și diferite orașe. Se bazează pe informaţiile culese de Engelbert Kaempfer, medic german şi diplomat, ce a locuit în Japonia la sfârşitul secolului al XVII-lea. Din cauza erorilor de măsurare, conturul este mult deformat față de ceea ce cunoaștem astăzi. Peninsula Kamchatka este și ea reprezentată parțial în partea de sus a hărții, mult mai aproape de arhipelag decât în realitate. 

Pe hartă veți identifica 3 dintre insulele Japoniei înconjurate de mări, o parte din Peninsula Kamchatka, lanțuri muntoase și 3 orașe.

Lucrarea ocupă cea mai mare parte a paginii aflate în fața dumneavoastră și este delimitată de un contur lat, continuu. În partea stângă a paginii se află legenda, unde sunt trecute marcajele pentru câteva elemente: 1. Tokyo, 2. Nagasaki, 3. Osaka, 4. Muntele Fuji.

Reveniți la lucrare și începeți explorarea din colțul din stânga. Veți identifica mai întâi o serie de linii îngroșate, dispuse pe orizontală și la distanță egală; acestea ocupă mare parte din hartă și reprezintă mările ce înconjoară Japonia: Marea Japoniei în partea de sus (Nord) și Oceanul Pacific în partea inferioară (Sud), notat pe hartă cu denumirea de Marea Indiilor Orientale. În partea superioară a imaginii veți regăsi și o linie îngroșată continuă ce conturează Peninsula Kamchatka, parte din Rusia, aflată în realitate la o distanță mult mai mare de arhipelagul nipon.

Continuați explorarea pentru a regăsi și conturul în relief al celor 3 insule, de mărimi diferite. Prima și cea mai mare dintre ele conține marcajul pentru munți (o suită de triunghiuri îngroșate) și pentru 2 localități: Osaka (pentru cifra 3) și Tokyo (pentru cifra 1); între acestea veți identifica cifra 4, care corespunde Muntelui Fuji, vârful emblematic, de peste 3000 de metri al Japoniei.

Coborâți spre partea stângă a hărții și veți descoperi și celelalte 2 insule, mai mici; pe insula din stânga se află marcajul pentru orașul Nagasaki (cifra 2).

Harta a fost realizată la începutul anilor 1700,  pe baza informaţiilor obținute de Engelbert Kaempfer, medic german şi diplomat, ce a locuit timp de 2 ani în Japonia, la sfârşitul secolului al XVII-lea. Pe atunci, această țară avea o politică izolaționistă, accesul străinilor în regat fiind aproape imposibil. În mod cu totul remarcabil, Kaempfer a învățat limba, a fost primit la curtea împăratului, a aflat numeroase lucruri despre arta, cultura, modul de viață al japonezilor.  Scrierile sale au reprezentat, pentru aproape 200 de ani, cea mai importantă sursă de informații despre acest regat îndepărtat. 

Cartușul hărții (caseta cu principalele date despre titlu și autor) este bogat ornamentat și integrat într-o scenă complexă, cu figuri alegorice amplasate într-un peisaj cu construcții, ambarcațiuni, palmieri etc. Ne atrag atenția două personaje, unul feminin, așezat pe tron, altul masculin, îmbrăcat în veșminte occidentale, ambii purtând în mâini câte o hartă; în primul caz este vorba despre o reprezentare alegorică a Japoniei, în spiritul tradiției cartografiei europene din secolele anterioare; personajul masculin nu este nimeni altul decât Engelbert Kaempfer, figurat la loc de cinste, ca o recunoaștere a contribuției sale extraordinare la extinderea cunoștințelor despre cultura și societatea japoneză.