Program de vizitare: Miercuri - Duminica 10:00 - 18:00

Strada Londra nr. 39

Bucuresti, Sector 1

Istoria muzeului

Istoria muzeului

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi s-a deschis pentru public în anul 2003, în urma donării către stat a colecției de hărți a familiei Daniela și Adrian Năstase.

Clădirea Muzeul este găzduit într-o clădire construită în anii 1920 într-un stil care combină elemente arhitecturale de inspirație gotică – arcele frânte, cu cele de inspirație mediteraneană – loggiile, ce amintesc de vilele venețiene de secol XV. Imobilul se află pe strada Londra și este inclus în patrimoniu, clasa B.

Cu ocazia deschiderii muzeului, pentru a reflecta noua utilizare a imobilului, plafoanele au fost decorate cu reprezentări inspirate din mitologie și hărți astronomice, iar vitraliile realizate cu aceeași ocazie imaginează diverse reprezentări heraldice și cartografice.

Clădirea și decorația sa contribuie la crearea unei ambianțe intime și a unei atmosfere potrivite pentru studierea hărților expuse.


Vitralii și plafoane pictate 
La decorația din unele săli ale muzeului (plafoane pictate și vitralii) a lucrat o echipă de artiști între care: Benone Șuvăilă – artist vitralist, Marcel Aciocoiței, Gheorghe Butnariu, Neculai Mirodoni. Lucrările au fost realizate într-un timp record, la propunerea celui dintâi director al muzeului – artistul Octavian Penda – care a imaginat muzeul ca o gazdă primitoare a hărților, acordând astfel decorațiunile interioare la noul specific al imobilului.


Patrimoniul
muzeului este constituit din peste 1000 de lucrări realizate în perioada secolelor XVI – XX și reprezintă atât hărți ale regiunilor locuite de români și de strămoșii lor cât și ale continentelor, hărți astronomice și planuri de oraș. Din patrimoniul muzeului mai fac parte lucrări de grafică cu subiecte diverse: peisaje, portrete, vedute. Colecția principală a aparținut familiei prof. dr. Adrian Năstase; de altfel, deschiderea acestui muzeu se datorează tot eforturilor acestor generoși donatori.

De-a lungul timpului, colecției principale i s-au adăugat și alte donații de hărți și lucrări de grafică, prezente de asemenea în expunere; amintim donația Băncii Comerciale Române (BCR), a dlui Ion Hidegcuti sau a dlui profesor Ioan Ciortan, donațiile oferite de dna Marilena Borcescu, Liliana Sonia Sion, Uca Marinescu etc.

 

VIZIUNE: MNHCV creează legături între patrimoniu, educație și cultură, între trecut și prezent. MNHCV este un muzeu al celor pasionați de aventura cunoașterii, care vor trăi experienţe de învățare unice, într-un spațiu muzeal creativ.

MISIUNE: Prin grija pentru patrimoniu și interpretarea lui, prin activități destinate unui public divers, facem dintr-un muzeu cu o colecție unică în România o instituție atractivă pentru public și relevantă pentru cultură, promovând cercetarea, interactivitatea, educația pe tot parcursul vieții, dialogul, incluziunea şi implicarea creativă.

Direcții de acțiune, perioada 2021 – 2026:

  1. Cercetarea și valorificarea sistematică a colecției
  2. Educație muzeală care să transforme muzeul într-un spațiu de învățare permanentă, un mediu pentru inspirație care aduce laolaltă oameni cu diferite stiluri de învățare, din rândul segmentelor definite ca priorități
  3. Creșterea vizibilității muzeului
  4. Refacerea expunerii permanente, extinderea muzeului

Obiective:

  1. Obiectiv general: Asigurarea cadrului optim de dezvoltare instituțională
  1. Obiectiv general: Transformarea MNHCV într-un muzeu accesibil și deschis, incluziv, dedicat experimentului în orice proces de valorificare a colecției, promovarea rolului educativ al Muzeului în societate
  1. Obiectiv general – Constituirea, cercetarea, inventarierea, digitizarea, valorificarea și protejarea patrimoniului
  1. Obiectiv general – Atragerea de fonduri nerambursabile pentru programele instituției și creșterea ponderii veniturilor proprii și a sponsorizărilor și implementarea unor strategii de marketing pentru o bună promovare a instituției

Valori: Grija pentru patrimoniu, educaţia pe tot parcursul vieţii, dialogul şi implicarea, incluziunea şi diversitatea socială, reprezentativitatea colecțiilor, calitatea în defavoarea cantității.