Pe 5 decembrie, de la ora 18:00, vă invităm la conferința susținută de Mihai Florea –București, o stratigrafie în hărți și planuri. Planul Borroczyn 1846, parte din seria Riveran. Memorie locală – Dâmbovița în imaginarul bucureștean.

Conferința aduce în prim-plan un demers ambițios de redescoperire a istoriei Bucureștiului prin intermediul cartografiei istorice. Mihai Florea explorează tehnici de cartografie comparată și utilizarea sistemelor GIS, pentru a reconstitui locuri dispărute și a aduce la lumină straturi istorice ale capitalei, cu un accent deosebit pe Planul Borroczyn din 1846, oferind astfel o perspectivă unică asupra evoluției urbanistice a Bucureștiului.

Participarea la eveniment se face pe bază de înscriere și achitarea taxei de 15 lei, accesând  link-ul de aici.

Mihai Florea este muzeograf la Muzeul Național de Istorie a României și responsabil din 2014 al colecției de Cartografie Istorică. Este doctor în științe cu o teză despre administrarea patrimoniului imobil (situri arheologice și monumente istorice). Prelegerea pornește de la o idee concepută încă din perioada studenției, unde această inițiativă de cercetare academică a început să prindă contur, având ca scop recuperarea memoriei orașului prin analiza și interpretarea hărților vechi. În 2023, acest proiect a renăscut, fiind prezentat publicului în cadrul expoziției „București, o stratigrafie în hărți și planuri”, organizată de Primăria Capitalei prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București.

Seria de conferințe este un proiect inițiat de Muzeul Ororilor Comunismului în România (MOCR) în parteneriat cu Muzeul Hărților și prezintă istoria și relația Bucureștiului cu Dâmbovița şi Colentina. Acest proces reflectă evoluția capitalei, dintr-un oraș cu infrastructură deficitară, expus frecvent inundațiilor, într-o metropolă modernizată. Intervențiile din secolufl al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea au fost legate de nevoile de infrastructură și sănătate publică în timp ce proiectele comuniste au avut în vedere controlul și estetica urbană, de multe ori în detrimentul mediului. În perioada postcomunistă, s-au făcut demersuri de a regândi relația orașului cu râul, punând accent pe îmbunătățirea calității vieții și a mediului.

Muzeul Ororilor Comunismului în România (MOCR) reprezintă o instituție tânără, a cărei menire este de a conserva, expune și analiza istoria recentă a României. Muzeificarea comunismului reprezintă principalul demers pe care instituția și-l asumă prin colaborarea cu parteneri de cercetare din mediul public și privat, național și internațional. Crearea de expoziții, organizarea de conferințe, colectarea de resurse patrimoniale, conservarea memoriei prin interviuri, reprezintă principalele linii de acțiune ale MOCR.