Începând cu data de 11 iunie 2021 Muzeul Hărților vă întâmpină cu o nouă expoziție: Fake Maps. Hărți false. Falsche Karten. Aceasta este realizată de Goethe Institut și Dem Creativ în colaborare cu Muzeul Hărților, parte a proiectului ”Grenzenlos. Fără frontiere. Borderless”. Curatorul expoziției este Adrian Buga.

Expoziția este deschisă până pe 25 iulie 2021.

Proiectul propune publicului întâlnirea cu o serie de hărți false și planuri de filaj realizate în Republica Democrată Germană de STASI și în Republica Socialistă România de Securitate.

Fake maps? Hărți false? Sună a paradox – un instrument menit să ne ofere informații exacte, ba chiar repere vitale de orientare, întocmit dinadins greșit, falsificat… Și, totuși, hărțile țărilor, hărțile orașelor și atlasele sunt în mod regulat distorsionate, falsificate. Perpetuată până în zilele noastre, manipularea hărților este o practică aproape la fel de veche ca istoria cartografiei în sine. Dincolo de utilitatea hărții, aceea de orientare, harta înseamnă cunoaștere, iar această cunoaștere este dată de puterea prin care stabilim în chip obiectiv natura, proprietățile unui lucru și relațiile dintre fenomene descoperite. Hărți modificate au fost puse în circulație atât în Republica Democrată Germană, cât și în Republica Socialistă România, iar hărțile care nu prezentau elemente falsificate, mai ales cele topografice, erau inaccesibile populației civile.

Practica falsificării hărților și-a atins punctul culminat în perioada Războiului Rece, când, de ambele părți ale Cortinei de fier, hărțile au fost sistematic manipulate, din motive de securitate națională, politice și propagandistice, străzi și clădiri importante fiind camuflate sau pur și simplu șterse de pe hartă.

În septembrie 1965, la o conferință la Moscova, s-a ordonat oficial ca hărțile țărilor Pactului de la Varșovia să fie modificate. Drept urmare, în RDG, hărțile topografice corecte au devenit documente secrete de stat, cu totul inaccesibile populației civile. Berlinul de Vest a fost marcat pe hărțile din RDG drept zonă nelocuită – marcată cu alb, prevăzută doar cu stații de metrou. Zonele de frontieră au fost peste tot diminuate, pentru a îngreuna încercările de evadare în Vest. Securitatea a acționat în mod similar și în România, schițele clădirilor și hărțile fiind folosite în scopuri de supraveghere și spionaj.

Și azi? Astăzi, avem hărți digitale bazate pe imagini aeriene și din satelit, ceea ce ar trebui să le asigure o precizie fără precedent. Retușurile și manipulările cartografice sunt în continuare prezente însă, cu accent pe anumite clădiri și zone de frontieră, importante din punct de vedere strategic. Pe de altă parte, algoritmii hărților zilelor noastre sunt din plin hrăniți cu datele noastre personale, ceea ce ne ridică întrebări complet noi: cât de mult ne putem baza pe această hartă a realității?

Ținând cont de faptul că apelăm la servicii web și hărți tot mai des, abordarea critică a acestor surse – analogice sau digitale ­– devine imperativă. Expoziția Fake Maps ne prezintă, în acest sens, o serie de exemple istorice, menite a ne trezi atenția la manipulările prezentului.

Expoziția de față pune față în față pe de o parte o serie de hărți din arhiva STASI, pe de o alta o serie de planuri de apartament, realizate în timpul acțiunilor de filaj, de către Securitate. Dorim ca investigarea vizuală a acestui episod tragic al istoriei – falsificarea hartilor, filajul – să nu impună ca instrument binoclul, care operează magic cu depărtările, ci lupa şi, odată cu ea, un cult al apropierii tangibile şi al lecturii minuţioase. Omul aflat sub lupa de atunci, prin noi, are dreptul moral de a ne oferi o lupă simbolică, întoarsă acum de fiecare privitor spre documentele celor două instituții.

Intrarea: liberă, inclusă în tariful biletului de vizitare a expunerii permanente.