Joi, 12 mai 2022, la ora 18:00, vă invităm la o nouă conferință on-line, intitulată Sub flamura semilunii. O istorie cartografică, susținută de dr. Marian Coman, istoric, conferențiar universitar și cercetător științific. Webinarul face parte din seria „Atlas. Conferințele MNHCV”.

Tot ce stă în umbra crucii, împăraţi şi regi s-adună/ Să dea piept cu uraganul ridicat de semilună. Pentru a construi imaginea unui conflict între Creștinătate și Islam, Eminescu recurgea la două arhicunoscute simboluri, ale crucii și semilunii. Binomul antinomic are o istorie îndelungată, ale cărei rădăcini coboară până în Renaștere. În 1620 poetul englez Thomas Dekker exploata, la rândul lui, aceeași imagine: The Turkish Halfe-moone on her silver Hornes/Tosses the Christian Diadem, and adornes/The Sphaere of Ottoman with Starry light/Stolne even from Those, under the Cross who fight. Dacă semnificațiile simbolice ale crucii sunt evidente, cum a ajuns însă semiluna să devină, în imaginarul european, o emblemă a Islamului și a Imperiului Otoman? Conferința vă invită la o incursiune cartografică în istoria simbolică a semilunii, plecând de la cartușele și legendele hărților. De-a lungul secolelor, cartografii vest-europeni au folosit semiluna drept o emblemă islamică, o flamură militară, o marcă teritorială (opusă vulturului habsburgic sau leului venețian), sau un simplu ornament „oriental”. O semilună amplasată pe hartă deasupra unui oraș putea semnala privitorului că respectiva localitate era locuită de musulmani, sau că era stăpânită de o putere islamică sau poate, pur și simplu, că era “orientală”. Semiluna și crucea au putut fi chiar contopite în simbolul ciudat al crucii înlunate, menit să surprindă natura paradoxală a Turciei-în-Europa, o regiune creștină și otomană în același timp. Conferința vă invită să descoperiți rădăcinile, mult mai adânci și mai întortocheate decât s-ar putea bănui, ale acestui simbol.

Marian Coman este conferențiar universitar doctor la Facultatea de Istorie din cadrul Universității București și cercetător științific la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române.
Principalul său domeniu de cercetare este Ţara Românească medievală (sec. XIV-XVI). Teza de doctorat din 2013, publicată cu titlul Putere şi teritoriu. Ţara Românească medievală (sec. XIV-XVI), investighează construcţia teritorială a statului medieval muntean. Este autorul a numeroase articole de specialitate și studii în volume colective și are o activitate susținută de co-editor al unor ediții de surse. În ultima vreme, este interesat de aspectele ideologice ale puterii domneşti, folosind ca principal instrument de cercetare analiza diplomatică a documentelor de cancelarie. Subiectul secundar de cercetare este cartografia renascentistă a Europei Otomane, cu accent asupra iconografiei cartografice şi decupajului spaţial.

Detalii înscriere:

Preț bilet: 10 lei, prin achiziție de pe site-ul Eventbook.ro

Desfășurare: online, pe platforma ZOOM. Linkul pentru logare va fi furnizat în preziua conferinței, celor care au achiziționat bilet.

Mulțumim partenerului nostru, Esri ROMÂNIA, pentru ajutorul oferit pentru susținerea webinarului!