Vineri, 10 decembrie 2021, ora 17:00, vă așteptăm la o nouă conferință online – Toponimia în harta țării. Observații geografice asupra numelor de locuri din cartografia de ieri, susținută de dr. Cezar Buterez  (Facultatea de Geografie, Universitatea din București). Webinarul face parte din seria „Atlas. Conferințele MNHCV”.

Acolo unde istoria și geografia se lipsesc de contribuția numelor de locuri, „ele sunt discipline încă de tot crude”, afirma în 1944, profesorul Ion Conea. Astăzi, după aproape opt decenii, cele două științe nu sunt cu mult schimbate. Toponimia nu a reprezentat niciodată o preocupare de frunte a geografiei românești, iar problemele identificării, culegerii, standardizării, dezambiguizării și cartării numelor de locuri și a terminologiei geografice au rămas în bună parte nerezolvate. Nu întâmplător, noutățile apărute în domeniul toponimiei, precum dicționarele geografice digitale (gazetteer), linked open data (LOD), informația geografică voluntară (VGI) sau web-ul semantic încă întârzie să pătrundă în geografia românească. În consecință, toponimia a rămas un domeniu considerat captivant, dar a cărui aplicabilitate nu este limpede nici astăzi.
În numeroase țări europene, punctul de cotitură a fost reprezentat de conștientizarea nevoii de cunoaștere și conservare a toponimiei ca element al patrimoniului cultural, alături de funcția tradițională sa de sistem geografic de referință. Concomitent cu desfășurarea unor campanii de teren pentru culegerea numelor de locuri, atenția s-a îndreptat și spre hărțile istorice, al căror bogat conținut toponimic a început să fie folosit în mod sistematic ca bază pentr gazetteer-uri digitale naționale, regionale sau tematice.
Hărțile istorice ale teritoriilor românești au fost întotdeauna înțesate de capcane pentru cititori – greșeli de scriere, calchieri defectuoase, confuzii în localizare, inconsistență în conținut și dese discrepanțe între reprezentările diferitelor provincii. Chiar și astfel, apare o întrebare mai veche la care încă nu a fost oferit niciun răspuns categoric. În ce măsură ar putea fi hărțile noastre vechi folosite ca punct de plecare pentru alcătuirea unei colecții toponimice digitale de referință și ca suport educațional pentru cunoașterea și interpretarea numelor de locuri?
Cu ajutorul mai multor hărți istorice, prezentarea ne invită la explorarea unor locuri din România ale căror nume sunt pretutindeni cunoscute, sau, dimpotrivă, sunt de-a dreptul obscure, în încercarea de a le privi dintr-o altă perspectivă, mai apropiată de viziunea lui Conea. Va oferi un prilej pentru a reflecta la semnificațiile vechi și noi ale numelor de locuri pentru cultura și educația geografică, precum și la rolul acestora în cartografia contemporană.

Cezar Buterez este doctor în geografie umană din 2015 și activează în cadrul Facultății de Geografie – Universitatea din București. Domeniile sale de interes sunt geografia istorică, geografia culturală, toponimia, cartografia și sistemele informaționale geografice. A început să colecționeze hărți și atlase înainte să împlinească vârsta de școală și, de atunci, nu le-a mai părăsit niciodată. În prezent, este implicat în mai multe inițiative și proiecte pentru conservarea digitală și accesul liber la hărți și date geografice cu privire la teritoriile locuite de români.

Detalii înscriere:

Preț bilet: 10 lei, prin achiziție de pe site-ul Eventbook.ro

Desfășurare: online, pe platforma ZOOM. Linkul pentru logare va fi furnizat în preziua conferinței, celor care au achiziționat bilet.

Mulțumim partenerului nostru, Esri ROMÂNIA, pentru ajutorul oferit pentru susținerea webinarului!