Muzeul Hărților anunță organizarea celui de-al doilea flux de mobilitate în cadrul proiectului de mobilitate nr. ref. 2024-1-RO01-KA121-ADU-000223786, finanțat de către Uniunea Europeană prin programul Erasmus+ (2021-2027), Acțiunea-cheie 1.

La fluxul de tip curs de formare (Winter School Cultural Heritage & Wellbeing)  ce se desfășoară la Museum Dr. Guislain din Ghent (Belgia), în perioada 03.02.2025-07.02.2025, vor participa  4 membri ai personalului muzeal și ai echipei extinse de voluntari și colaboratori cu atribuții în organizarea și susținerea de activități destinate publicului adult.

Fluxul vizeaza transversal obiectivele de proiect:

O2. Formarea a 10 staff/colaboratori în lucrul cu minorități.
O3. Dezvoltarea competențelor în aria educației adulților pentru 15 persoane din staff-ul MNHCV.
O4. Formarea a 10 angajați/voluntari/colaboratori MNHCV în direcția susținerii de activități/ateliere pentru persoane cu nevoi speciale.

Obiectivele formării sunt:
1. Instruirea angajaților/voluntarilor/colaboratorilor MNHCV pentru a lucra cu adulți vulnerabili și minorități.
2. Instruirea angajaților/voluntarilor/colaboratorilor MNHCV în desfășurarea activităților/atelierelor pentru persoanele cu nevoi speciale.

Această școală de iarnă oferă antrenament pentru realizarea de activități educative bazate pe patrimoniul cultural, menite să sprijine bunăstarea mentală a persoanelor strămutate forțat. Pe parcursul celor cinci zile, participanții vor avea parte de perspective teoretice, vor discuta și reflecta asupra dezvoltării profesionale necesare pentru a lucra cu refugiați prin metode creative și vor crea programe de sprijin pentru bunăstarea acestora. De asemenea, vor explora o varietate de exemple inspiraționale în care patrimoniul cultural a fost utilizat cu succes pentru a îmbunătăți calitatea vieții refugiaților.

Activitățile prin care se urmărește atingerea acestor obiective sunt:
1. O prelegere introductivă care oferă o perspectivă de ansamblu și o fundamentare teoretică asupra modului în care artele pot îmbunătăți sănătatea mentală, fizică și socială a persoanelor strămutate forțat. După prelegere, participanții vor discuta și vor reflecta asupra dezvoltării profesionale necesare pentru a lucra cu refugiați folosind metode creative și vor concepe un program de sprijin pentru bunăstarea acestora.
2. Participanților li se prezintă două proiecte care utilizează implicarea bazată pe patrimoniul cultural în lucrul cu refugiații. Aceștia trebuie să analizeze și să discute metodele folosite și rezultatele obținute în cadrul acestor proiecte.
3. Un atelier practic susținut de cercetătoarea și practicianul din Marea Britanie, Claire Wellesley-Smith. Ea le va arăta participanților cum să conecteze un exemplu istoric de strămutare (refugiații belgieni din Bradford în timpul Primului Război Mondial) cu comunitățile contemporane de refugiați din oraș.
4. Participanților li se prezintă un proiect al Amsab-ISH care a dus la o inițiativă de cartografiere a locurilor importante și „fericite” din orașul Gent, realizată de studenți cu un background de migrație/refugiați. Aceștia vor reflecta asupra metodelor utilizate și a rezultatelor obținute în cadrul acestui proiect.
5. Un atelier dedicat dezvoltării profesionale în cadrul unei organizații. Participanții vor folosi metoda co-producției pentru a adapta practicile lor sau mediul de lucru la nevoile refugiaților. Sofie Verclyte (HOGENT School of Arts) va prezenta proiectul său de cercetare artistică, „Migrating Heritage”, axat pe funcția narativă a broderiei. Proiectul este inspirat de ceea ce se întâmplă în Shatila, o tabără de refugiați din sudul Beirutului, unde broderia joacă un rol important încă din 1949, când tabăra a fost înființată. Broderia a fost și continuă să fie utilizată pentru a genera venituri, a dezvolta rețele sociale, a face față traumelor și a povesti experiențele de viață. Cercetarea și cartea Sofiei includ povești brodate individual de femei siriene care trăiesc în Shatila, colaje co-create și fotografii.
6. Participanții sunt împărțiți în grupuri mici. Fiecare grup primește un element specific de patrimoniu cultural (de exemplu, o colecție legată de refugiați, o poveste) și un context diferit (de exemplu, un adăpost pentru refugiați, o bibliotecă, un parc, un muzeu etc.). Toate grupurile primesc același patrimoniu cultural, dar un context diferit. Li se cere să analizeze cum ar folosi acest patrimoniu, aplicând ceea ce au învățat în zilele precedente (metode, activități, rezultate etc.). Grupurile trebuie să dezvolte o resursă care, teoretic, poate fi implementată ca un proiect. Fiecare grup își prezintă resursa, urmat de o discuție de grup.