Aceasta este o vedere a orașului Oradea, care a fost inclusă într-un celebru atlas dedicat oraşelor lumii, editat de Georg Braun la Köln, în 6 volume, între 1572 şi 1617. A fost realizată de un artist gravor, Frans Hogenberg, după o lucrare pictată de Georg Hoefnagel. Imaginea este interesantă și valoroasă pentru că ne prezintă Oradea, denumită Varadinum, așa cum era ea cunoscută în urmă cu peste 400 de ani. 

Lucrarea ocupă cea mai mare parte a paginii aflate în fața dumneavoastră și este delimitată de un contur lat, continuu. În partea stângă a paginii se află legenda, unde sunt trecute marcajele pentru câteva elemente: o serie de puncte în relief reprezintă zona de case; suprafața de tip caroiaj, cu linii în relief, desemnează terenul arabil; 2 linii paralele îngroșate marchează cursul unui râu; triunghiul reliefat reprezintă dealuri; o serie de vârfuri de săgeată indicând spre dreapta semnifică zona de fortificații. 

Reveniți la lucrare și începeți explorarea din colțul din stânga sus. Veți identifica zona de puncte în relief ce reprezintă casele și clădirile din afara orașului, aflate în depărtare. Spre dreapta veți recunoaște simbolul pentru dealurile situate și ele, în afara zonei locuite.

Puțin mai jos veți întâlni cele 2 linii îngroșate care reprezintă râul Crișul Repede, notat cu denumirea în limba maghiară; acesta traversează lucrarea de la marginea stângă până la marginea dreaptă.  

Mai jos, dincolo de cursul râului, veți identifica mai multe zone de case; sunt construcții diverse ce se regăsesc în orașul Oradea. Înaintând spre centrul imaginii veți ajunge la cetate, ale cărei fortificații sunt marcate cu vârfuri de săgeți orientate spre dreapta. Amplasată astfel, cetatea constituie centrul de interes al imaginii; sunt puse în evidență cele 5 bastioane și șanțurile de apărare, în secolele al XVI-lea și al XVII-lea Oradea suportând constant atacuri turcești și rezistând de multe ori în fața expansiunii otomane către Vestul Europei. În interiorul fortăreței se află diferite construcții, printre care o catedrală impunătoare, astăzi dispărută. 

Continuând explorarea spre dreapta, veți descoperi o zonă întinsă de case și clădiri diverse, care se întinde până la marginea imaginii. Toată această porțiune rezervată construcțiilor și cetății este mărginită în partea inferioară de cursul unui alt râu, care traversează de asemenea imaginea de la stânga la dreapta și care este reprezentat cu ajutorul a două linii îngroșate, paralele. Este vorba despre un afluent al Crișului Repede, râul Pețea sau Peța, care are o particularitate deosebită; apa sa este caldă. Pețea este singurul pârâu cu apă termală din țara noastră, iar în bazinul său se află astăzi o rezervație naturală. Cursul său a fost deviat, așa că nu mai traversează centrul Oradei. 

În partea inferioară a acestui râu veți descoperi marcajul tip caroiaj pentru terenul arabil; este vorba despre o zonă extinsă, în afara orașului, rezervată diferitelor tipuri de culturi și unor clădiri tip fermă. 

În partea stângă a imaginii veți observa o zonă unde cele 2 râuri (Crișul Repede și Pețea) comunică prin intermediul unui canal artificial, redat cu același tip de linie în relief. Acesta nu era singurul de acest fel; în Oradea, numită și „Orașul de Apă” existau mai multe canale, care alimentau mori, gatere, ateliere de textile etc. 

Un fapt puțin cunoscut despre Oradea este legătura sa cu Meridianul Zero. Vreme de două secole, între 1464 și 1667, traiectoria meridianul folosit pentru a calcula longitudinea a traversat cetatea orădeană, fapt legat de activitatea episcopului Ioan / Janos Vitez de Zredna. Pasionat de astronomie, el a colaborat cu două personalităţi de marcă ale momentului în domeniul ştiinţei: fizicianul Georg von Peuerbach şi discipolul său, Regiomontanus, cu care a înfiinţat la Oradea unul dintre primele observatoare astronomice din Europa. Johannes Müller von Königsberg, cunoscut ca Regiomontanus, a adunat datele obţinute aici într-o lucrare intitulată Tabelele Orădene (Tabula Varadiensis); se pare că exploratori celebri, printre care şi Cristofor Columb, s-au folosit de aceste tabele pentru a naviga pe mări şi oceane.